Definitie lata dex98

LAT, -Ă, (1) lați, -te, adj. (2) laturi, s.n. 1. Adj. Care are o lățime (relativ) mare. ♢ Loc. adj. Lat în spate (sau în spete) = bine legat, voinic, ♢ Expr. A spune vorbe mari și late = a spune vorbe pompoase, dar fără conținut. (Fam.) A fi lată (rău sau de tot), se spune pentru a arăta o situație a luat proporții grave, îngrijorătoare. (Fam.) A o face lată (rău sau de tot) = a) a petrece strașnic, a face un mare chef; b) a face (fără voie) o poznă, o gafă, o prostie. ♦ (Fam.) Întins la pământ (fără simțire sau mort). ♢ Expr. A lăsa (pe cineva) lat = a) a bate (pe cineva) foarte tare (lăsându-l în nesimțire); b) a uimi, a impresiona puternic (pe cineva). 2. S.n. Partea lată (1) a unui obiect; lățime. ♢ Un lat de palmă (sau de mână) = măsură populară de lungime, egală cu lățimea unei palme obișnuite cu degetele lipite. ♢ Loc. adv. De-a latul = în curmeziș. – Lat. latus.